bLog INSTANTO

Reinventarea publicitatii romanesti

Revolutia din 1989 gaseste un roman insetat de publicitate, care se uita -- pe furis parca -  la calupurile de publicitate de pe canalele sarbesti,unguresti sau bulgaresti ca si cum ar urmari un film captivant. Avantaj firme, care odata cenzura ridicata, puteau sa profite si sa satisfaca setea prezentandu-si serviciile si produsele.

Publicitatea post-decembrista se dezvolta stangaci dar rapid. Totul trebuia reinventat, o data din cauza repulsiei fata de tot ce exista inainte, si apoi pentru ca intr-adevar ce exista inainte era de mult depasit. Misiune deloc simpla, dar cu ajutorul inspiratiei internationale capitaliste, a brandurilor internationale introduse in Romania, dar si a creativitatii romanului, de-a lungul celor 20 de ani, publicitatea romaneasca a reusit sa atinga maturitatea.

Reclamele TV

Odata cu aparitia televiziunilor private, reclamele TV capata o importanta deosebita. De la Adidas Torsion si Aquafresh in trei culori, stilul evolueaza si de la o vreme chiar putem spune ca s-a creat un brand specific al reclamelor romanesti, identificat prin umorul tipic romanesc, elemente de lifestyle autohton, dar si mesaje net superioare celor de la inceput. Din multele reclame se afirma seria la Teletech (Batman, nebunul cu halatul), reclamele la retelele de telefonie mobila (fie ca este vorba de Connex, Dialog, Vodafone, Orange sau Zapp), si telefoniile fixe (seriile Romtelecom), bere (in special seriile Unirea, dar si  Ciucas, Stella Artois), sau bancile si serviciile financiare.

Firmele de publicitate

Odata cu ridicarea cenzurii apar si firmele de publicitate: de la firme mici de ‘grafica’ si productie publicitara gen tipar carti de vizita, pliante, cataloage, panouri stradale, la firmele si mai mici de web-design, dar si la agentii cu cifre de afaceri mari, implicate in branding si campanii complexe, spoturi TV, reclame radio sau printuri in reviste cu tiraj.  Apar si concerne internationale precum Leo Burnett si McCann-Erickson care isi dovedesc clar suprematia si pe piata romaneasca.

Branduri noi, branduri importate si branduri resuscitate

Cel mai cunoscut brand romanesc este Dacia, revigorat puternic de catre Renault, nu atat prin promovare publicitara agresiva cat prin popularitatea de care se bucura produsul (revigorat in sfarsit…). Acelasi lucru s-ar putea spune si despre succesorii din top, Arctic si B.C.R, care din nou, nu le cunoastem neaparat de la televizor, din reviste sau de pe internet.

Insa acest noroc nu l-au avut multe marci, unele au avut nevoie de publicitate agresiva pentru a se afirma, fie ca este vorba de design de produs (Roua) sau de difuzari excesive de spoturi de nisa (detergenti). Altele in schimb au optat intentionat la genul incisiv de publicitate (Pepsi ironizand rivalul Coca Cola).

Interesant este insa cum unele branduri vechi au reusit sa se resusciteze mizand pe trecut, cum este cazul ciocolatei Rom, a carei campanie publicitara este construita in jurul feeling-ului comunist, amestecat binenteles cu elemente moderne (‘Senzatii tari -- inca din 1964′ ). La fel am putea spune si despre Magura sau Kandia, dar si despre genialul Gerovital al Anei Aslan, care face parte din brandul Farmec, brand care inca nu si-a spus ultimul cuvant in materie de ‘schimbat la fata’.

Revolutia internetului

Dupa revolutie, calculatoarele devin din ce in ce mai populare si in Romania. Incepand cu Spectrum sau DataTim, apoi cu aparitia PC-urilor (de la 186 la Pentium-uri), romanul achizitioneaza calculatoare pentru jocuri sau in interes de serviciu. Apoi apare internetul si internet cafe-urile, urmate de conexiunile dial-up de acasa, pentru ca apoi conexiunile de mare viteza sa fie prezente aproape in fiecare locuinta si firma din mediul urban.

Daca la inceput romanul folosea internetul doar pentru informare si comunicare (mail, mIRC), incetul cu incetul firmele incep sa foloseasca internetul pentru business. Initial urate si seci, site-urile firmelor devin din ce in ce mai branduite dar si mai utile, trecand de la html-uri simple la frumoasele si animatele site-uri Flash, iar apoi la versiunile combinate ale celor doua tehnologii, odata cu aparitia comertului electronic si in tara noastra.

Astazi, site-ul este pentru o firma un ‘must-have’, o carte de vizita online, o forma de publicitate cu extrem de multe avantaje, si, in cazul magazinelor virtuale, un profitabil canal comercial. Chiar si pana la aparitia crizei, investitiile in mediul online au crescut extrem de mult, firmele mici si mari incepand sa constientizeze importanta publicitatii online.

Criza si sfarsitul unei etape

Insa cum totul are un inceput si un sfarsit, asistam odata cu venirea crizei la transformarea mentalitatii, a obiceiurilor si a deciziilor personale si corporationale. Valul new media activat de retelele sociale aduce in prim plan un nou gen de promovare: online, aproape gratuita, targetata dar globala. Publicitatea clasica incepe sa piarda teren in fata unui concept de publicitate neinvaziva, care nu intrerupe programul TV sau radio pentru prezentarea reclamei, o publicitate care nu stresseaza cu produse din complet alta categorie decat cea de care e interesat ‘privitorul’, o publicitate magnetica ce atrage privitorul spre ea, oferindu-i discret recomandarile pe care si le doreste.

Realizata cu o investitie mult mai mica decat cea necesara in campaniile din publicitatea clasica, succesul e garantat de calitatea serviciului sau produsului oferit, nu de bugetul pe care e dispus firma sa il foloseasca.  Deci de ce sa investim cateva sute de euro pentru tiparirea si impartirea unor pliante in centru, cand jumatate vor fi probabil aruncate la primul cos de gunoi? De ce sa invistim multe mii de euro pentru o difuzare de jumatate de minut a reclamei TV, care culmea… va ajunge la telespectator exact in momentul in care acesta este enervat de intreruperea serialului sau emisiunii prefereate.

Mijloacele noi sunt foarte simple: site, retele sociale, blog, interactiune cu clientii. Unele firme de web-design au inceput sa inteleaga conceptele noi, promovandu-le mai departe clientiilor sai. Altele in schimb sunt adeptele vechilor practici, continuand sa realizeze site-uri pompoase si scumpe chiar si pentru acei clienti care nu au nevoie de asa ceva. Iar daca aceste site-uri nu ofera posibilitatea modificarii facile si rapide a continutului, unii clienti (firme medii locale) sunt mai castigati cu un blog si cateva profiluri pe retelele sociale. Achizitionate gratuit, bineinteles.

Sunt doar cateva din motivele pentru care cred in viitorul aplicatiilor gen INSTANTO, unde pentru putine sute de euro clientul primeste in timp foarte scurt un site, control complet asupra continutului, suport tehnic, hosting, optimizare de baza pentru motoarele de cautare si consiliere in promovarea lui.

Pana saptamana viitoare, cand vom face un exercitiu de imaginatie pentru a vizualiza publicitatea in viitor, va invit sa va reamintiti cum era publicitatea in trecut, citind prima parte a articolului: Istoria Publicitatii Romanesti I: Ieri…

Cititi si...

• Istoria Publicitatii Romanesti I: Ieri…
• e-Sfaturi pentru entrepreneurul roman in 2010
• Românii si retelele sociale